Zile...

Sunt zile in care te simti cel mai prost om de pe planeta, zile in care iti dai seama cat rau i-ai facut persoanei la care tii cel mai mult. Persoana pe care o iubesti. Ti se rupe sufletul cand il vezi plangand, cand il auzi ca nu vrea sa te pierda, pentru ca e prima data cand simti ca insemni ceva pentru cineva. Cand iti dai seama ca cineva te vede precum o femeie, ca te consiera frumoasa.

Sunt zile in care orgoliul de domina. Acele zile teribile cand nu vrei sa recunosti ca ai gresit, cand o tii pe a ta pana in panzele albe, cand simti ca totul se naruie in jurul tau, datorita unui mesaj pe care l-ai vazut. Chiar daca doare, ai vrea sa dai timpul inapoi si sa faci in asa fel incat sa nu mai vezi acel ceva. Uneori nestiinta, ignoranta sunt benefice oamenilor.  Sunt momente cand care mi-as dori sa fiu amnezica, sa uit anumite lucruri pe care le-am vazut sau citit. Dar tocmai acele lucruri persista la nesfarsit in mintea mea. Tocmai aceste lucruri ma termina, ma macina incet, incet, pana nu va mai fi nimic.

Sunt zile cand te transformi intr-un mostru, si culmea e ca realizezi, esti contient de aceasta transformare a ta. Cauti razbunare, vrei ca el sa sufere asa cum ai suferit si tu. Sa simta cum i se rupe inima in mii de bucati, cand ar vrea sa urle dar nu poate. Ai vrea sa se simta ca ultimul rebut,  sa simta ca nimic nu mai are rost. Ca totul s-a faramat in mii si mii de bucati. Toate sperantele de viitor pe care si le facea cu acea persoana, brusc au disparut fara urma.

Sunt zile in care greseti datorita cuvintelor pe care le rostesti, gresesti datorita exprimarilor tale, gresesti din multe puncte de vedere, fie ca esti sau nu constient de asta. 

Si sunt acele momente cand vrei sa te retragi, sa te opresti, dar orgoliul te invinge, e atunci cand ai luat cea mai rea decizie posibila, iar atunci cand vrei sa o remediezi... deja e prea tarziu.