Ascultă, fată dragă, ce-ai zice tu, dacă ne-am despărți?

Mai nou nu se mai spune ”Hai să ne despărțim”, acum suntem în era ”hai să luăm o pauză”. Este cam același lucru, doar că această formulă îți mai dă o fărâmă de speranță. Știi cum este ”poate mai am o șănsă!” 

Povero illuso. 

Nu mai este nici o șansă pentru tine. Când ai auzit așa ceva din partea unei fete, ei bine scumpul meu poți să îți faci bagajul și să pleci cu coada între picioare, căci totul s-a terminat. Ea a pus punct și posibil își dorește să o ia de la capăt, doar dacă tu nu i-ai distrus și ultima fărâmă din credința despre lume pe care o avea. Dar eu sunt de modă veche, eu nu spun ”hai să luăm o pauză” , eu spun ” Gata! Am obosit.” Și cred că eu chiar am obosit, am obosit să cred în basme, să sper la un happy end doar al meu, să sper că vi imbărâni alături de acel cineva care mă va iubi mereu, am obosit să mai visez la fluturași și inorogi magici. Cam așa s-ar traduce aceste vise ale mele, ceva irealizabil, de neînchipuit, de domeniul fantasticului, al suprarealismului. Dar uneori vine momentul când îți dorești sa pui capăt la tot, să spui ”Ce-am avut și ce-am pierdut?”. 

Ce-am avut? 

Cred că în imaginariul meu am avut totul, pe când în viața reală, totul mi se scurgea printre degete, totul o lua la goană fără ca eu să realizez acest lucru. Am devenit o persoană slabă, care plânge, care tace, care incearcă să facă pe plac lumii, pentru a fi bine... Dar toate acestea distrug ceea ce eram, și reconstruiesc armura, zidul pe care îl ridicasem cu mult timp în urmă pentru a mă proteja de oameni. ”Sunt bine!” aceste cuvinte au devenit un clișeu pentru mine, le spun în mod automat, chiar dacă nu mai este astfel. 

Vreau să fiu iubită, să fiu importantă pentru o singură persoană. Vreau ca atunci când acea persoană se va trezi să se gandească la mine, să fac parte din viața lui, să îi populez sufletul, viața... Vreau.... Te vreau doar pe tine, nimic mai mult. Sunt geloasă, rea, sarcastică, dar sunt eu. Vreau să zâmbesc iar, adu-mi iarăși zâmbetul pe buze. Doar atât îți cer, fii al meu, căci eu de mult am început să-ți aparțin.