Multumesc pentru amintiri
Cum poţi cunoaşte un om dacă nu l-ai întâlnit niciodată?
Joyce Conway primeşte o transfuzie de sânge şi este copleşită de un sentiment de déjà-vu, care o face să simtă că trăieşte viaţa altcuiva. Joyce e convinsă că şi-a pierdut minţile... până când pleacă într-o călătorie uluitoare.
Viaţa cuiva ar putea depinde de tine chiar în acest moment. Iată argumentul care, într-o bună zi, îl convinge pe Justin Hitchcock să doneze sânge. Când primeşte un coşuleţ cu brioşe şi un bilet de mulţumire, bărbatul e sigur că cineva îi joacă o festă. Dar, cum cadourile continuă să vină, Justin e hotărât să dezlege misterul…
Emoţionant şi amuzant, romanul Mulţumesc pentru amintiri este povestea de iubire a doi străini aflaţi într-un moment de cumpănă.
Viaţa cuiva ar putea depinde de tine chiar în acest moment. Iată argumentul care, într-o bună zi, îl convinge pe Justin Hitchcock să doneze sânge. Când primeşte un coşuleţ cu brioşe şi un bilet de mulţumire, bărbatul e sigur că cineva îi joacă o festă. Dar, cum cadourile continuă să vină, Justin e hotărât să dezlege misterul…
Emoţionant şi amuzant, romanul Mulţumesc pentru amintiri este povestea de iubire a doi străini aflaţi într-un moment de cumpănă.
Cum se face ca absolut toate cartile scrise de Cecelia Ahern dau dependenta? Citesti o carte si dupa bum! Simti nevoia sa-i citesti toate romanele!
In acest roman, Cecelia Ahern abordeaza un subiect, zic eu, unic. Adica, ati mai citit vreo carte in care o tipa primeste o transfuzie de sange de la o persoana necunoscuta, iar apoi incepe sa stie o gramada de lucruri despre acea persoana ?
Oricum, la fel ca toate romanele Ceceliei actiunea trece de la ‘lacrimi de crocodil’ la ‘ras cu lacrimi’. Adica, are momente in care iti vine sa plangi, iar imediat dupa asta, momente in care te prapadesti de ras.
Mie personal mi-a placut mult de Justin. Si de Doris. O da, tipa e geniala. E genul ala de tipa trasa prin inel, care traieste numai cu apa de frica sa nu puna un kilogram pe ea, si cu usoare inclinatii de pitipoanca-nebuna. Paradoxal, sotul ei mananca tot ce-apuca.
Iar Joyce e adorabila! Desi si-a pierdut copilasul, iar casnicia ei s-a dus naibii, reuseste sa fie tare si sa mearga inainte cu capul sus. I love her!
Cititi cartea asta, n-o sa va dezamageasca, jur! J
Comentarii
Trimiteți un comentariu