Prieteni

E un cuvant plin de muzicalitate care ii reunseste la un loc pe oamenii in care ai cea mai mare incredere si care nu prezinta nicio legatura de sange cu tine. Ei te fac sa te simti bine, sa zambesti, sa razi ca un nebun din nimic… in cateva cuvinte iti fac viata mai frumoasa.

Cu toate acestea, aceste persoanw adesea reusesc sa te faca sa suferi mai mult decat ai crede tu. Si fac asta poate din nestiinta sau cu buna intentie.
Mi s-a repetat in nenumarate randuri ca “Te-ai schimbat!”. Da, poate ca asa e, poate ca m-am schimbat dar nu mai mult decat a-ti facut-o voi. Poate ca am devenit mai reticenta si mai inchisa in mine, dar am facut acest lucru pentru ca pur si simplu ma simt abandonata.
Uneori simt nevoia de a vorbi cu cineva de a ma descarca de tot si de toate, si brusc ma trezesc la realitate. Bursc realizez ca nu mai am cui sa-i spun ceea ce simt, cui sa ma destainui, pentru ca nu mai stiu daca sa am sau nu incredere in tine.
Sunt geloasa? Nu, nu cred. Sunt doar trista si ma simt abandonata de acea persoana pentru care as fi facut absolut orice. Poate ca nu realizezi acest lucru dar asa e, exista o imensa prapastie intre noi ce ia amploare din ce in ce mai mult.
Mi-am pierdut cel mai bun prieten din cauza egoismului meu, dar acum simt ca-mi pierd si cea mai buna prietena… O pierd fara sa pot face nimic si nu stiu de ce.
Cu cateva luni in urma daca m-ai fi intrebat “Care este cea mai buna prietena a ta?” as fi raspuns fara a sta pe ganduri, dar acum… acum stau si ma gandesc daca iti mai sunt sau nu prietena.
Unele legaturi nu dureaza la nesfarsit dar, uneori lasa un gol ce nu poate fi umplut de nimeni si de nimic. Ei bine, la mine incepe sa ramana un gol, un gol precoce si mi-e frica de ce se va intampla pe viitor. Mi-e frica ca acest gol se va mari pe zi ce trece si ca nu voi mai fi ceea ce eram si atunci va fi doar un “Buna straino!”.
Viitorul ma incanta mai de mult, acum pur si simplu incepe sa ma sperie.