Eu si lumea

Aceasta lume este plina de lucruri distruse: inimi frante si promisiuni incalcate, oameni dezolati. Aceasta lume este, de asemenea, o constructie fragila, un loc in forma de fagure, in  care trecutul se strecoara in prezent, povara vinovatiei de sange si a pacatelor vechi destrama vieti si forteaza copii sa ramana cu ramasitele pamantesti ale tatilor lor in ruine amestecate ale urmarilor neplacute.

Sunt ditrus, si la randul meu, am distrus. Amcum ma intreb cat de mult rau pot sa ispaseasca altii inainte ca Universul sa actioneze, inainte ca orice forta externa sa decida ca s-a suferit destul. Am crezut odata ca era vorba de echilibru, dar acum nu mai cred asta. Cred ca ce am facut depaseste ce mi-a fost facut mie, insa aceasta este natura razbunarii. Sporeste. Nu poate fi controlata. O suferinta continua sa atraga alta suferinta pana cand rau initial este orice, insa mai putin uitat in haosul a cee ce urmeaza.
O data am fost razbunator. Nu voi mai fi niciodata.
Dar aceasta lume este plina de lucruri distruse.

John Connolly “Nelinistitii”