Nu e dragoste, e limerence

Mai intai sa va explic ce inseamna aces cuvant. El a fost inventat in 1977 de Dorothy  Tennov in lucrarile sale academice, si a vazut prima utilizare mai larga, atunci cand ea l-a folosit in cartea ei in 1979 “Dragoste si Limerence”. Limerence este o forma nesanatoasa de afectiune, sau mai bine spus este o obsesie pe care o persoana o poate nutri pentru altcineva. Cred ca toti am avut acel moment cand eram “indragostiti” de cineva pana la obsesie, ajungem sa fim gelosi si pentru ca o anumita persoana i-a zis “Buna” sau pentru lucruri nesemnificative.
Mai pe intelesul celorlalti limerence nu este dragostea adevarata ci doar acea zenzatie ciudata ca suntem indragostiti de X sau Y, ca ne gandim 24 din 24 la el/ea, despre care ai nenumarate fantezii, persoana pentru care esti in stare de orice facpte eroice, care are doar calitati, iar acele defecte pe care altii le vad la respectivul/respectiva par a nu exista pentru tine, ba mai mult, uneori le consideri chiar atragatoare. Cest fenomen, des intalnit, este o stare de nebunie provocata de hormanii care o iau razna in conditii nepotrivite.
Aceasta stare de “amorezeala” poate tine de la  sase luni pana la trei ani, daca nu si mai mult. Imaginati-va cum ar fi sa va dati seama, sa aveti o strafulgerare, ca acea persoana cu care urmezi sa te casatoresti nu e persoana potrivita pentru tine.  Ar fi ca un dush rece. Totusi multe relatii incep in limerence dar multe dintre ele nu se transforma niciodata in dragoste adevarata. Si acum poate ca-ti zici “Doamne, cate tepe mi-am luat. Si cand credeam ca el e dragostea vietii mele...”. e adevarat ca aceasta stare de “dragoste falsa” are momente sublime , dar si de profunda depresie atunci cand acea persoana nu-ti intoarce sentimentele.
In cele din urma, limerence nu e dragoste, limerence e o oarecare obserie sau “orbire”, pe cand dragostea adevarata necesita timp pentru a putea exista si o cunoastere profunda a partenerului.